Câteva zile au
fost suficiente pentru a schimba atitudinea Occidentului faţă de
preşedintele rus, Vladimir Putin. Cel care, pe tot parcursul anului
2014, a fost considerat un paria pentru încălcarea dreptului
internaţional, pentru că a anexat Crimeea şi pentru că a sponsorizat
războiul separatist din estul Ucrainei, a devenit brusc un „partener
valoros“ într-o nouă fază a războiului împotriva terorismului global.
Citeste mai mult: adev.ro/nz8zbe
Câteva zile au fost suficiente pentru a schimba atitudinea
Occidentului faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin. Cel care, pe tot
parcursul anului 2014, a fost considerat un paria pentru încălcarea
dreptului internaţional, pentru că a anexat Crimeea şi pentru că a
sponsorizat războiul separatist din estul Ucrainei, a devenit brusc un
„partener valoros“ într-o nouă fază a războiului împotriva terorismului
global.Citeste mai mult: adev.ro/nz8zbe
Preşedintele francez şi prim-ministrul britanic caută ajutorul liderului de la Kremlin pentru a încerca o intervenţie la sol în Siria, ca răspuns la atacurile jihadiştilor de la Paris din 13 noiembrie. Aceste evoluţii nu par promiţătoare, scrie „Le Monde“. În primul rând, pentru că lumea a cunoscut deja o astfel de cooperare cu Rusia, tot în lupta împotriva terorismului. Acesta se întâmpla după atacurile din 11 septembrie 2001, atunci când preşedintele rus şi omologul său american de la acea vreme, George W Bush, au decis să-şi unească eforturile în lupta împotriva Al Qaida şi a talibanilor. La acea vreme, presedintele rus a recurs la retorica antiteroristă pentru a-şi consolida puterea. Sprijinit pe scară largă de opinia publică, nu numai din Rusia, ci şi din Occident, Putin s-a angajat să-i zdrobească pe insurgenţii ceceni după ce FSB-ul a pus în cârca lor exploziile din mai multe clăridi din Moscova, în 1999. Apoi, Vladimir Putin a folosit fiecare nou atac terorist pentru a transforma Rusia într-un stat autoritar, a extins competenţele serviciilor secrete şi a restricţionat libertăţile civile în ţara sa. După anexarea Crimeei în martie 2014 şi după sprijinul acordat separatiştilor din estul Ucrainei, Occidentul vedea cu alţi ochi politica lui Putin, dar iată că acum lucrurile s-au schimbat, din nou. În cartea sa „De ce trebuie să-l oprim pe Putin”, lansată la Berlin pe 10 decembrie, fostul campion mondial de şah şi opozant al liderului de la Kremlin Garry Kasparov scrie despre distrugerea democraţiei în Rusia şi consecinţele acestui fapt pentru Occident. „Preşedintele american pur şi simplu priveşte, în timp ce Europa doarme” – aşa a caracterizat Kasparov reacţia Occidentului, într-un interviu pentru „Der Spiegel“. „Modul în care se comportă Occidentul cu Putin este o capitulare politică şi morală, spune Kasparov. Este trist că lumea liberă refuză cu încăpăţânare să înveţe din greşelile trecutului, atunci când are de a face cu dictatorii …”, spune Kasparov. Conceptul de parteneriat cu Kremlinul este depăşit, crede autorul. Iar încercarea unui acord privind acţiunile comune împotriva ISIS în Siria sau dezvoltarea unei poziţii comune cu privire la programul nuclear al Iranului sunt fără speranţă. Ca să nu mai vorbim despre acordul de pace în estul Ucrainei, unde Putin este principalul aţâţător al războiului. „Putin are nevoie de războaie”, scrie Kasparov. Are nevoie pentru a distrage atenţia de la degradarea economică şi morală a ţării sale, pentru realizarea ambiţiilor sale şi pur şi simplu pentru că „dictatorii nu răspund în faţa nimănui, atunci când înşfacă o şi mai mare „halcă” de putere. Garry Kasparov susţine că lumea este din nou într-o stare de război rece şi este necesar să se apeleze din nou la metodele războiului rece care deja şi-au dovedit eficienţa împotriva expansiunii sovietice. Acest lucru înseamnă astăzi: izolarea Kremlinului, iar în loc de căutarea unui nou compromis, un sistem rigid de sancţiuni. SUA cer prelungirea sanctiunilor, UE ezită Statele Unite ale Americii au cerut, joi, partenerilor din UE să prelungeasca sancţiunile împotriva Rusiei.„Decizia UE în favoarea reînnoirii sancţiunilor va arăta în mod clar conducerii Rusiei că normalizarea relaţiilor economice nu se va întâmpla atâta timp cât ea nu abandoneaza activităţile agresive şi destabilizatoare în Ucraina”, – a declarat Adam Shubin, adjunctul şefului Trezoreriei SUA. „Am lucrat îndeaproape cu UE pentru a menţine o presiune economică asupra Federaţiei Ruse pentru punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk şi credem cu tărie că acest lucru va ramane punctul nostru de referinţă” – a adăugat el. Italia a refuzat să susţină prelungirea cu şase luni a sancţiunilor economice impuse de către Uniunea Europeană Rusiei din cauza implicării Moscovei în conflictul din Ucraina, în pofida unui acord de principiu în acest sens al liderilor UE la summitul G20 de luna trecută, relatează Euronews.
Această decizie a Romei i-a luat prin surprindere pe unii
oficiali de la Bruxelles, în contextul în care ambasadorii celor 28 de
state membre ale Uniunii urmau să aprobe miercuri această prelungire a
sancţiunilor, o decizie care se ia însă prin consens. Diplomaţi
italieni au declarat că ei doresc negocieri suplimentare, eventual la
summitul UE de săptămâna viitoare. În opinia lor, este necesar ca
Uniunea să coopereze cu Rusia în găsirea unei soluţii la conflictul din
Siria. Sancţiunile impuse de UE Rusiei în criza ucraineană urmează să
expire la sfârşitul lui ianuarie. Italia şi unele state Europa de Sud
sunt reticente faţă de o menţinere a acestor sancţiuni, care au afectat
puternic economia rusă. Ele au fost impuse Moscovei la jumătatea lui
2014, după anexarea Crimeei, în martie, şi din cauza susţinerii
separatiştilor proruşi din estul Ucrainei şi vizează, între altele
industriile bancară, petrolieră şi a Apărării. Polonia, ţările baltice
şi unele state din Europa de Est sunt cele mai aprige susţinătoare ale
acestor sancţiuni. Minitrul lituanian de Externe: Occidentul nu a
învăţat nimic Occidentul cere din nou „dialog normal” cu Rusia şi
demonstrează că războiul din Georgia şi Ucraina nu l-a învaţat nimic,
scrie într-un articol pentru publicaţia Delfi ministrul lituanian de
externe Linas Linkevičius. „Se părea că ar fi trebuit să înveţe o
lecţie. Cum slăbesc frâiele, Kremlinul interpretează acest fapt ca pe
un semn de slăbiciune şi oportunitate sau motivaţie de a acţiona mai cu
vigoare” – a scris el.
